TROUBLE-SHOOTER
Cuvîntul Trouble-shooter este compus din 2 cuvinte din engleză: «trouble» — problemă și «shooter» — trăgător. Un Trouble-shooter este persoana care poate soluționa orice problemă cu cheltuieli minime financiare și rezultat maxim.
Esența activității unui Trouble-shooter constă în soluționarea problemelor persoanelor. Orice probleme, a oricăror persoane. De obicei – a problemelor marilor corporații, companii, reprezentanți ale întreprinderilor mici și mijlocii, dar și a persoane fizice.
Trouble-shooter-ul nu este chiar un manager de criză (crisis manager), așa cum s-ar putea conclude la prima vedere. Managerul de criză se specializează în proiecte de lungă durată, el fiind parte a companiei și se poate identifica cu compania. Un Trouble-shooter este persoana din exterior, care vine în companie pentru a găsi soluția pontată a unei probleme anume, și se retrage, după ce problema a fost rezolvată.
Avantajul unui Trouble-shooter constă în faptul că el privește problema din o altă prismă, din exterior. Managerul de criză este implicat permanent în activitatea operațională a întreprinderii, fiind dedicat complet companiei. Vorbind în termeni medicali Managerul de criză tratează simptomele bolii, Trouble-shooter-ul elimină virusul patogen (pricina bolii). Trouble-shooter-ul vede toate procesele în cadrul companiei și, în același timp, acționează local, fiind axat pe rezolvarea unei singure probleme. Pentru aplicarea unei soluții eficiente, este mult mai bine să se concentreze asupra unei singure probleme, decât să se încerce executarea a zece sarcini simultan.
Trouble-shooter-ii sunt persoanele care își ajută clienții să înțeleagă situațiile dificile în care se află. Adesea, Trouble-shooter-ul are de a face cu managementul superior ale companiilor și organizațiilor, dar și cu persoanele publice. De obicei, adresarea la un Trouble-shooter se întâmplă, în momentul în care căutările tuturor posibilelor soluții a problemei au fost epuizate.
În România, profesia de Trouble-shooter își are propriul specific, reprezentând o simbioză de marketing și strategii politice. Trouble-shooter-ul este o persoană obișnuită, dar cu o vastă experiență în spatele său, care știe foarte bine teoria și nu ezita să o aplice în practică - pe scurt, este cel care știe soluția unor probleme neobișnuite. De obicei, acestea sunt problemele, de care și-au ”rupt dinții” și top managementul intern al companiei, dar și consultanții externi. Deși în cele mai multe cazuri, soluțiile sunt destul de simple și evidente.
În realitatea pieței moldovenești, reprezentanții acestei profesii, combină talentele unui manager de criză, a unui marketing-manager, a unui consultant politic și a unui lobby-st. Adesea sânt nominalizați ca și manageri de criză, dar nu este chiar așa.
Managerul de criză (crisis manager) este un supermarket, Trouble-shooter-ul – este un boutique.
Deobicei, la serviciile unui Trouble-shooter se recurge când devine clar că problema nu poate fi rezolvată în alte moduri. Cu toate acestea, sunt frecvente și cazurile în care Trouble-shooter-ul colaborează în mod permanent, în regim confidențial, în calitate de expert pentru proprietarii de afaceri sau reprezentanți al top management-ului.
La serviciile unor astfel de specialiști, deseori apelează politicienii și personalitățile publice în timpul campaniilor electorale, atunci când apar situații controversate sau scandaloase. Urme ale activităților de Trouble-shoot-ing sunt peste tot, dar nici angajatorii lor, nici Trouble-shooter-ii nu fac publice aceste colaborări.
Un Trouble-shooter este în stare să înlocuiască o echipă de experți, având cunoștințe practice extinse și experiența vastă acumulată. Clienții noștri plătesc pentru eleganța soluțiilor, care adesea și le atribuie. Un adevărat Trouble-shooter nu va publica sau promova rezultatele muncii sale. El este acea baghetă magică, care va permite unui Top Manager, unui Proprietarii de afacere sau unui simplu Manager să își atribuie soluția sie și să savureze recunoașterea din partea colegilor a nivelului său de inteligență.
Trouble-shooter-ii nu-și negociază tarifele, nu dau reduceri, nu sunt predispuși la compromis-uri. Și sunt responsabil pentru rezultatul obținut.
Trouble-shooter-ii, de regulă, se împart în trei categorii:
- Activează în sfera politică (personalități publice, persoane politice, partide politice, etc.);
- Activează în mediul de afaceri (producere, comerț, servicii, consilierea companiilor publice, finanțe și altele.);
- Activează intr-un mediu privat (probleme de familie, conflicte interpersonale, etc.).
Trouble-shooter-ul nu este un consultant – este un «killer» a problemei.
Desigur, se poate apela la una din numeroasele firme de specialitate în consultanță, prezente pe piață. De multe ori, firmele de consultanță și consultanții fură ideile personalului din companie sau a colegilor din străinătate și le înserează în propriile materiale prezentaționale. Consultanții lucrează în echipe, revin la subiect în mod repetat și nu sunt responsabili de implementarea soluțiilor propuse. Garantul mitic al aplicabilității soluțiilor este doar brand-ul companiei de consultanță. Există situații în care managerul de talie medie sau de top, având o viziune limitată "din interiorul" problemei, nu poate selecta decizia corecta, deși poate are deja soluția corectă, în multitudinea de soluții analizate. Trouble-shooter-ul vizualizând problema "din afara", identifică soluția potrivita mai eficient și mai rapid decât managerul, rămânând în același timp în umbră. Ca urmare, managerul, investind o anumită sumă de fonduri proprii pentru serviciile unui Trouble-shooter, primește o soluție, care duce la un rezultat pozitiv, superiorii managerului sunt satisfăcuți, iar managerul beneficiază de o primă sau chiar o avansare pe scara ierarhică.
La stabilirea priorităților, Trouble-shooter-ul se ghidează de faptul necesarului care îi aduce clientului său un profit suplimentar, iar toate soluțiile identificate se implementează în aceeași zi (și chiar oră), ocolind rapoartele, diagramele, materialele prezentaționale frumoase și pălăvrăgeala lungă și de prisos.